Tilişca (în dialectul săsesc Teliska, în germană Tilischen, Telischen, Tilischka, Telischka, în maghiară Tilicske, Tiliske, Tiliska) este o comună din judeţul Sibiu, Transilvania, România, parte componentă a zonei etnografice Mărginimea Sibiului.

Tradiţii

Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălţate pe postamente de piatră, prin bogăţia ţesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică şi prin icoanele pictate pe sticlă. Tilişca devine un loc atractiv pentru turişti, întrucât se construiesc tot mai multe pensiuni. O veche tradiţie a tilişcanilor este prelucrarea pieilor şi a lânii, ocupaţii care continuă să existe şi în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilişca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc şi cojoace ciobăneşti, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci şi neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuşi, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat.

Istoric

Tilişca în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Perimetrul comunei Tilişca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară datează din anul 1366. În anii 1957-1958 a fost descoperită pe dealul Căţânaş o cetate dacică iar în 1963-1965 a fost descoperită pe dealul Cetate o cetate medievală.

În evul mediu a făcut parte din domeniul Amlaşului, feudă acordată de Regalitatea Maghiară domnilor de peste munţi (munteni), ca loc de refugiu şi sursă de venit.

Date geografice

Tilişca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localităţile Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana, Jina, Şugag. Vatra satului Tilişca asezată la confluenţa apelor Râul Negru (zis şi Lunca) şi Valea (care în aval formează impreună râul Salişte) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălţimi între 700 si 750 m. Vatra se află la altitudinea de 580 m. Cele patru dealuri se numesc Cetate (710 m), Căţânaş (712 m), Priboi şi Plaiu. Comuna are o suprafaţă de 60,7 km².

Obiective turistice

Muzeul Etnografic, a fost inaugurat în 2003, într-o casă bătrânească, cu un nivel, ce a aparţinut unei famili din Tilişca. Muzeul reconstituie un moment esenţial istoric, din viaţa tilişcanilor, prin reproducerea identică a unei gospodării româneşti. Evoluţia caselor din Mărginimea Sibiului a trecut prin trei perioade, case cu o cameră, case cu o tindă şi o încăpere de înlocuit şi case cu trei încăperi. Aceasta este una din ultimele case cu o încăpere rămase.
Biserica Ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", a fost zidită în 1782 cu ajutorul credincioşilor parohiei. Biserica a fost construită pe locul unei vechi biserici de lemn, sfinţită prin a 16 zi din luna octombrie 1684. [1] Clădirea actuală este făcută din piatră si caramidă, cu acoperisul din lemn şi tiglă şi este construită în stil bizantin. Prima dată, biserica a fost pictată în 1793 iar încercarea de restaurare din 1903 a eşuat. În 1937 Laurentiu Moldovan, pictează biserica în ulei, deoarece aceasta era foarte ştearsă. În afara bisericii se găsesc 31 de scene religioase.
Biserica Ortodoxă "Sf. Nicolae" (Biserica Mică), a fost zidită în 1843 ca biserică română unită (greco-catolică). Odată cu interzicerea BRU de către autorităţile comuniste, biserica a fost trecută trecută în folosinţa unei parohii ortodoxe. Materialul folosit la zidire este piatră şi caramidă, cu acoperiş de lemn si ţiglă.
Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Crucea memorială a fost dezvelită în anul 1946, pentru cinstirea memoriei eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul are înălţimea de 3 m, fiind situat pe un postament în trepte. Crucea este realizată din marmură, iar împrejmuirea este făcută cu un gard din beton. Pe faţada monumentului sunt înscrise numele a 27 eroi români jertfiţi în Primul Război Mondial, precum şi numele a 13 eroi români care au murit în Al Doilea Război Mondial.

Stema comunei

Stema Tiliştii este compusă dintr-un scut albastru cu o cetate de argint(cu un turn cu crenele şi altul dărâmat) şi un berbec cu coarne de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu turn de argint. Câmpul albastru semnifică blândeţea, frumuseţea şi buna credinţă. Albastru era culoarea specifică pentru case. Turnul crenelat semnifică cetatea feudală iar cel dărâmat cetatea dacică. Coroana murală cu un turn de argint sugerează statutul de comună al aşezării.

Cetăţile

Cetatea dacică. În anii 1957-1958 a fost reperată şi identificată aşezarea fortificată dacică de pe dealul Căţănaş. Ea ocupă platoul superior al dealului şi se întinde şi pe pantele de vest şi de nord ale acestuia. După cercetări amănunţite, s-au găsit atât bani străini cât şi bani ştanţaţi acolo. [2] Cetatea dispare în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului II d.Chr.
Cetatea medievală. Pe dealul Cetate, la vest de comună, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare. Cercetările din 1963-1965 descoperă că cetatea a fost foarte folosită în secolele XIV-XV. Cetatea a fost puternic fortificată iar în incinta ei s-au găsit multe obiecte specifice acelei perioade. Cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, ea fiind abandonată pe la mijlocul secolului al XIV-lea.