Despre Sibiu:

Sibiu, arhaic Sibiiu, popular Sîghii, (în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Are o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori.

Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Oraşul Sibiu se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte.Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai.

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

Personalităţi din Sibiu

Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat şi regent al Ungariei
Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia, preşedinte al "Fondului şcolastic" al Regimentului I de Graniţă de la Orlat în perioada 1871 - 1897.
George Bariţiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic
Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?
Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor şi grafician român.
Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof
Ioan Popa (1920-2005), doctor în economie, fost director economic la firma Siemens A.G. din oraşul Erlangen din Germania.
Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
Dieter Acker (n. 1940), compozitor
Mircea Păcurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române
Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române
Alexandru Lupaş, profesor univ. dr., matematician
Lucian Vinţan, profesor univ. dr., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România
Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al României între 1998 şi 1999.
Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
Dan Dănilă (n. 1954), scriitor şi artist plastic.
Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor şi jurnalist.
Mircea Ivănescu, poet
Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România
Dinu Giurgiu, compozitor
Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Române.
Sabina Cojocar, gimnastă.
Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizică, actualul primar.
Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.
Iosif Dan (1950-2007), fost politician.
Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor.
Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician şi poet român de avangardă.