Comuna Jina este situata in sud - vestul judetului, la limita cu judetul Alba. Accesul in comuna se poate face pe doua cai, ambele pornind din DN1 Sibiu - Sebes - Alba: pe DJ Saliste - Gales -Tilisca- Rod - Poiana - Jina (25 km, DJ 106E) sau pe varianta: Miercurea - Dobirca - Poiana - Jina (20 km). Spre vest exista un drum mai greu accesibil ce coboara in Valea Sebesului, facand legatura cu Dobra (7 km), Sugag (9km), iar de acolo se coboara la Sebes (38 km) sau se urca in munti spre Tau (15 km), Oasa (30 km), Obirsia-Lotrului, Brezoi-Vilcea, Novaci-Gorj, Petrosani-Hunedoara, Teritoriul mai este strabatut de numeroase drumuri forestiere pe vaile Dobrei, Sugagului, Sebesului, Bistrei s.a. drumuri pe care se poate ajunge cu masina pina sus in inima muntilor, la colibele si stinile care sunt frecvente atit in muntii Cindrelului cit si ai Sebesului. Vatra satului este asezata la 1000 m altitudine, pe sapte coline, ca si Roma.

MONUMENTE NATURALE

MASA JIDOVULUI – LA GRUMAJI – JINA

Tipul: Monument al naturii cu valoare geologica
Suprafata: 0,5 ha (in hot. 12/1994 sunt notate 2 ha)
Localizare: la circa 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebes, aval de lacul de acumulare Taul Bistrei
Proprietarul terenului: comuna Jina
Actul normative de declarare: Hotararea Consiliului Judetean Alba din 1969 si Hotararea nr. 12/28.09.1994 a Consiliului Judetean Sibiu
Institutia care administreaza: R.A. Romsilva – filial Alba (O.S. Bistra)
Acces: Drumul judetean Sebes – Bistra

“Masa Jidovului” reprezinta o stanca izolata din sisturi cristaline inaltata cu aproape 5 metri deasupra peretelui abrupt de pe malul stances al Sebesului, stanca asemanatoare unei mese. I se spune “masa Jidovului”(cu intelesul de “masa uriasului”), deoarece in credinta localnicilor aceasta masa a fost facuta de uriasi (caci numai ei ar fi putut construe o masa atat de mare si de masiva, pe care sa o inalte la peste 100 de metri deasupra firului raului Sebes). Pe acesti pereti stancosi ai raului creste spontan pinul de padure (pinus silvestris) intr-unul dintre putinele locuri din tara intr-o asociatie vegetala cu aria restransa la noi (poaeto – pinetum silvestris). Tot aici se pot vedea exemplare isolate de larice sau zada (larix decidua), specie ocrotita pentru raritatea ei. Al. Borza care descrie pentru prima data aceasta rezervatie numeste locul “Masa Jidava”, despartind cel de-al doilea termen in cuvintele Ji-dava pentru ca aici ar fi fost o asezare (cetate) dacica. Tot el precizeaza ca masa Jidava este acelasi lucru cu Coltii Magurii – monument natural geologic numit “La Grumaji”, ce are aceeasi suprafata si localizare (200 mamonte de Masa Jidovului), acelasi proprietar si act normative de declarare, de aceea consideram ca este normal sa vorbim de un singur perimetru care sa include atat “Masa Jidovului” cat si stancile”La Grumaji”.


PINTENII DIN COASTA JINEI

Tipul: monument natural cu valoare geologica
Suprafata: 1 ha (dupa hotararea 12/1994 are 2 ha)
Localizare: pe malul paraului Lihoi (afluent al Sebesului) amonte de localitatea Dobra
Proprietarul terenului: comuna Jina
Actul normative de declarare: Hotararea Consiliului Judetean Albadin 1969 si Hotararea nr. 12/28.09.1994 a Consiliului Judetean Sibiu
Institutia care administreaza: Consiliul Local Jina

Coltii sau pintenii din Coasta Jinei sunt un grup de stanci isolate, constituite din sisturi cristaline (micasisturi si paragnaise). Stancile se afla intr-o padure de fag (fagetum silvaticae), la altitudinea de 750-900 de metri. Ele se remarca prin spectaculozitate si marginesc vechiul drum al oierilor spre pasunile alpine din Muntii Cindrelului si Sebes.

MONUMENTE ISTORICE

In memoria eroilor din Jina cazuti in primul razboi mondial s-a ridicat un monument in centrul comunei. Initiator si proiectant a fost Ioan V. Nicoara in anul 1927 (decedat in 1928). Constructia s-a facut sub supravegherea lui Ioan Romul Sava – invatator in anul 1930, mester Ioan Chidu din Sibiu. Caracteristici principale: postamentul este un xexagon cu diagonala de 4 m, inaltimea 8 m, forma trunchiuri de piramida regulata, materialul de constructie trahit de Deva. Inscriptia de pe monument “Locuitorii comunei Jina, prin contributii benevole, au ridicat acest monument in anul domnului 1929 in memoria parintilor, fiilor, fratilor si consatenilor nostri morti ca ostasi pe campurile de lupta in decursul razboiului mondial 1914-1918. cinste voua eroi care v-ati varsat sangele pentru intregirea neamului si cinste voua jertfe ale datoriei care ati indurat chinurile mortii pentru apararea patriei. Jertfa voastra simbolizata prin aceasta piatra ne va fi mereu un indemn spre sacrificiu pentru neam, patrie si rege.”

Monumentul inchinat eroilor din al doilea razboi mondial s-a construit in anul 1991, de o echipa de la Academia de Arte Bucuresti, in curtea bisericii noi. Comitetul de initiativa: inv. Bebeselea Dumitru, prof. Bogdanel Dumitru, prof. Budrala Dumitru, preot Oltean Pavel, preot Poplacean Craciun, viceprimar Prodea Dumitru, primar Ioan Vingarzan. Monumentul are forma de cruce, realizata din piatra din cariera Podeni, jud. Cluj.

EVENIMENTE

FESTIVALUL FOLCLORIC „SUS PE MUNTELE DIN JINA”

Avand in vedere ca din 1970 s-a pus un accent sporit pe activitatile cultural de la sate, in anul 1971 s-a organizat la Jina o serbare mai deosebita, la care si-au dat concursul formatii locale ale elevilor si tineretului, precum si echipa de fluierasi – infiintata in anul 1948 (prima formatie de acest gen din tara distinsa cu numeroase premii in anii anteriori).
Organizatori: Vasile Aurel – director scoala, inv. Bebeselea Dumitru – director de camin; prof. Filip Ioan – instructor formatie tineret. Aceasta a fost considerata ulterior prima editie a festivalului de la Jina.Urmand exemplul localitatilor Novaci (jud. Gorj) si Vaideeni (jud. Valcea), tot atunci s-a propus ca in anul urmator (1972) sa fie invitate la Jina formatii din localitatile invecinate, precum si din localitatile Novaci – jud. Gorj, Vaideeni si Babeni – jud. Valcea, Corbi – jud. Arges, comune care s-au stabilit cetateni plecati din Jina in perioada 1700-1785, datorita persecutiilor de ordin religios si a necazurilor provocate de autoritatile Imperiului Austro-Ungar. An de an, numarul formatiilor participante a devenit tot mai mare, iar Festivalul de la Jina a devenit cunoscut in intreaga tara. Au fost prezente regulat formatii din judetul Sibiu, Alba, Arges, Gorj, Hunedoara, Valcea. Iar in anii 1990 si 1991 au participat si formatii din strainatate (Franta, Belgia, Macedonia, Republica Moldova si Mexic). Unele editii ale Festivalului de la Jina au fost incluse in cadrul “Cantecelor muntilor” organizat la Sibiu.
Festivalul “Sus pe Muntele din Jina” are loc in fiecare an in ultima duminica a lunii iulie.


PERSONALITATI

NAUM RÂMNICEANU 1764-1839 (după părinţi Nicolae Bucur)

Deşi majoritatea documentelor şi lucrărilor afirmă că s-ar fi născut la Corbi, jud. Argeş, Naum Râmniceanu s-a născut la Jina, iar bunicii şi părinţii săi au emigrat la Corbi in primăvara anului 1765, împreună cu alţi jinari. Intr-o scrisoare el însuşi afirmă că „In scutece de 6 luni fiind am fost adus de trupeştii mei părinţi din Eptepolul Dochiei în România Valachia, în satul Corbii de Piatră". A fost călugăr - cronicar şi dascăl, autor de manuale şcolare şi scrieri cu caracter istoric, din care amintesc: "Abecedar greco-român" 1805, "Gramatica greco-română" - 1828, "Cronograf despre evenimentele din 1768 şi 1810", "Istoria Zaverei" (revoluţia din 1821), "Cronica inedită de la Blaj" -1800.

CONSTANTIN STEZAR (STEJAR) (1814-1909)

A fost căpitan cesorial şi regesc pe timpul graniţei militare, distins cu medaliile de război şi de serviciu. A studiat la Jina, Orlat, Liubliana şi Viena. A fost învăţător la Orlat (1831-1834) şi la Jina (1834-1849), iar în perioada 1849-1863 a funcţionat ca ofiţer, pensionat la 1863. A îndeplinit următoarele funcţii: preşedinte al Comitetului pentru administrarea fondului şcolar grăniceresc 1864-1871 şi 1897-1902; cassar al Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român 1865-1883; membru fondator al ASTRA; inspector seminarial 1864-1876 numit de către mitropolitul Andrei Şaguna; asesor consistorial şi cassar la Consistoriul Arhidiecezan Sibiu 1870 -1888.

Acest vrednic fiu al satului a scris „Cronica Jinei” – manuscris – lucrare cu caracter monografic, deosebit de importanta si bine documentata.

VICTOR D. LAZAR (1896 – m. Sibiu) invatator si pedagog

A copilarit la Jina, tatal sau fiind tot invatator. A fost invatator in Jina intre 1888-1893, apoi la Vistea de Jos (jud. Brasov), Constanta si Salonic (Grecia) – ca director al scolii superioare de comert. A fost redactor la „Foaia poporului” si „Tribuna” Sibiu, bibliotecar la Academia Romana Bucuresti, profesor de istorie la Scoala Normala Cluj (1920-1926), autor de manuale scolare si scrieri cu caracter istoric.

DUMITRU PAMFILOIU (1850-1929)

A fost preot in Jina timp de 52 de ani (1876-1929) cunosctu sub porecla „Popa cel Batran”. A fost presedinte al Composesoratului Graniceresc din Jina. A scris „Cartea de Aur a Bisericii Greco-Ortodoxe Romane din Jina” – manuscris, ramas neterminat datorita mortii fulgeratoare, lucrare foarte importanta pentru trecutul bisericii si al comunei, precum si „Reflexii” la cronica lui C. Stejar.

NICOLAE VLAD-STEJAR (1883-1928)

A fost „popa cel tanar”, fiu adoptiv al capitanului C. Stejar si ginere al preotului D. Pamfiloiu. A fost preot in Jina intre anii 1906-1928 (cand a decedat fulgerator). A fost presedinte al Composesoratului Graniceresc Jina (1911-1920). In ianuarie 1919 a intocmit „Memoriul muntilor revendicati” de comuna Jina, luati cu forta de Universitatea Saseasca si Statul roman, cu scopul redobandirii acestora.

IOAN V. NICOARA (1901-1928)

A fost invatator in Jina intre 1919-1928. A pictat portrete istorice in cladirea veche a scolii (Traian, Decebal, Vlad Tepes, legende, harti, etc.). a fost initiatorul si proiectantul „Monumentul eroilor din primul razboi mondial” construit in centrul comunei. A murit in 1928, fara a-si vedea visul implinit (monumentul a fost construit doi ani mai tarziu).

IOAN-ROMUL SAVA (1898-1975)

A fost invatator emerit in Jina intre anii 1919-1953. A fost profesor suplinitor de matematica intre anii 1959-1969. Director de scoala (1931-1948), presedintele Composesoratului Graniceresc Jina (1925-1948), presedintele Bancii Populare „Jinarul”, presedintele „Reuniunii Oierilor”. A infiintat si condus cantina scolara 1936-1945. A infiintat o pepiniera scolara din care s-au plantat pomi fructiferi in majoritatea gradinilor si pe strazi. A supravegheat lucrarile de construire a monumentului din primul razboi mondial si festivitatea de mare sarbatoare prilejuita de inaugurarea acestuia, la 12 octombrie 1930.

AUREL D. VASILIE (1925-1995)

A fost învăţător emerit între 1947-1976 la Jina apoi in Sibiu, între anii 1976-1991. A fost directorul Şcolii generale Jina (1958-1974) şi autor al lucrării "Monografia Şcolii Generale Jina -jud. Sibiu" 1969-1976, care cuprinde şi unele date istorice despre comuna noastră.

SURSA:www.jinasibiu.ro/